- derizóriu
- adj. m. [-riu pron. .-rìu], f. derizórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. derizórii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
derizóriu
Look at other dictionaries:
derizoriu — DERIZÓRIU, IE, derizorii, adj. (Despre valori) Neînsemnat, de nimic, ridicol. – Din fr. dérisoire, lat. derisorius. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DERIZÓRIU adj. 1. ridicol. (Preţuri derizoriu.) 2. v. neîn semnat. Trimis de… … Dicționar Român
ridicol — RIDÍCOL, Ă, ridicoli, e, adj. 1. Care stârneşte râsul sau batjocura; caraghios. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este vrednic de râs, de batjocură; aspect caraghios, absurd. 2. (Despre sume de bani, cifre etc.) Foarte mic; neînsemnat, derizoriu. [var … Dicționar Român
deriziune — DERIZIÚNE, deriziuni, s.f. (Franţuzism) Luare în râs, derâdere. [pr.: zi u ] – Din fr. dérision, lat. derisio, onis. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DERIZIÚNE s. v. batjocură, bătaie de joc, derâdere, râs, zeflemea. Trimis de… … Dicționar Român
mărita — MĂRITÁ, mărít, vb.I 1. refl. (Despre femei) A se căsători. ♦ tranz. A da o fată în căsătorie. ♢ Compus: (bot.) mărită mă mamă = ruji galbene. 2. tranz. (fam.) A vinde cu un preţ derizoriu un lucru nefolositor sau de proastă calitate, a se… … Dicționar Român
mărunt — MĂRUNT, Ă, mărunţi, te, adj. 1. De dimensiuni, de proporţii reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăţi de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦… … Dicționar Român
râde — RẤDE, râd, vb. III. intranz. 1. A şi manifesta veselia sau satisfacţia printr o mişcare caracteristică a feţei şi a gurii, scoţând în acelaşi timp sunete specifice, succesive şi nearticulate. ♢ expr. A râde (sau, rar a şi râde) în barbă (sau pe… … Dicționar Român
